ALTERNATIVA ROMANIEI

Este CAPITALISMUL o alternativa viabila pentru ROMANIA ?

  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home SOCIAL Emigrație
emigratie

Emigraţie, asimilare şi adaptare

Emigrația este un proces extrem de important și complex pentru economiile occidentale. Emigrația are un rol fantastic în cadrul social al oricărei națiuni, dar mai ales în țările capitaliste "dezvoltate". Printre altele, emigrația este unul dintre factorii care țin prețul produselor jos, atât emigrația legală dar și cea ilegală.

Acest proces de emigrare crează structuri sociale, direcții de acțiune în economie, dar el are și un rol distructiv atunci când este abuzat și nu este înțeles corespunzător de către cei de la guvernare.

Nimeni nu a amintit în nici un ziar occidental, despre incidența acestui proces de emigrare în cadrul crizei actuale. Nu s-au făcut referiri nici la complexitatea lui și nici la ce poate genera și chiar a generat atunci când acest levier a fost folosit necorespunzător. Întâlnim foarte mulți emigranți în clasa de mijloc și așa cum am spus, această clasă a fost cel mai tare lovită din tot spectrul social de către actuala criza. Dacă începem să analizăm procesul emigrării de la început și dinamica emigrării într-un anumit stat occidental, trebuie să plecăm de la primul pas.

În momentul când emigrantul sosește în țara aleasă, el nu cunoaște sistemul și nici nu este în măsură să îl înțeleagă în scurt timp. El cheltuie sume importante pentru bugetul lui și este forțat să muncească în locuri de muncă de conjunctură și în general prost plătite, cu mult sub calificarea lui. El continuă să cheltuie, însă volumul cheltuielilor scade în intensitate odată cu angrenarea lui în societate. După o perioadă, el începe să învețe ABC -ul sistemului capitalist și începe să înțeleagă faptul că trebuie să investească bani și timp pentru a studia și avansa. O face și chiar își dedică mult din timpul lui acestei activități de instruire. Începe să caute un serviciu mai bun, după ce a înțeles primele rânduri din cartea capitalismului occidental. Înțelege că avansarea nu este simplă și merge înainte, mai ales obstrucționat de o societate care ar dori să îl țină jos și să ii ofere cât crede ea că este necesar.

Emigrantul răzbește și ajunge la un grad mai ridicat de înțelegere al sistemului după o anumita perioadă, iar rezultanta nu poate fi alta decât cerința unui loc de muncă mai bun și mai aproape de pregătirea lui școlară. Din acest moment începe formarea clasei de mijloc sau mai bine zis integrarea emigrantului în clasa de mijloc, începe să cheltuie mai puțin și să ceară mai mult, să își structureze consumurile cum dorește el și să economisească banii, începe să înțeleagă societatea și mai ales înțelege că sistemul nu este prietenul lui.

Din acest moment acest emigrant îngroașă clasa de mijloc, o clasă care nu este pe placul șacalilor occidentali de sus și care trebuie să se construiască cu temporizări dictate de interesele lor, dar care a încălcat în ultimi ani aceste reguli și s-a adaptat mult mai repede, în primul rând datorită unei calități superioare a emigranților dar și a slăbiciunii evidente a sistemului occidental de învățământ.

Şi acum vine partea cea mai dureroasă și anume partea de emigranți care trebuie să vină în acest sistem capitalist și care trebuie să reia ciclul salariilor mici, a necunoștinței sistemului și care sunt cel mai ușor de valorificat. Din păcate acești emigranți nu mai vin sau vin din zone care prezintă interes scăzut pentru țările occidentale. Dacă cu 20 de ani în urmă, în Canada și SUA, veneau specialiști bine pregătiți din Europa de Est și alte țări socialiste, acum numărul lor a scăzut pe acest palier și a crescut numărul celor din Africa, America de Sud și unele țări asiatice. Dintr-o dată calitatea emigranților a scăzut iar cei care vin din acest ultim grup de țâri, nu numai că sunt slab pregătiți, dar ei consumă puțin și cer mult de la statul occidental care i-a primit, ei încarcă cheltuielile bugetului asigurărilor sociale, nu sunt capabili să învețe limba într-un timp optim pentru societate și se angrenează greu într-un complex economic care are o sumedenie de necunoscute pentru ei, mai ales că din punct de vedere tehnic diferențele  sunt enorme.

  • Care este scăderea procentuală a numărului de emigranți pe zone geografice?

Creșterea de populație în SUA, datorită sosirii emigranților din alte state pe diverse criterii legale, a fost de aproximativ jumătate de milion de oameni în 2007, ceea ce a reprezentat o scădere masivă față de 2006, când au emigrat în SUA 1,8 milioane de oameni ( Census US). Declinul este de circa 28% într-un singur an.

Pentru a avea o imagine asupra sumei pe care SUA a pierdut-o din acestă scădere a emigrării, trebuie să spunem că intrarea fiecărui emigrant legal în SUA era condiționată de posesia unei sume de 15 - 20.000$, pe care trebuia să o aibă pentru subzistență pe o perioadă apreciată de Administrația Americană, ca fiind de adaptare. Faceți un calcul simplu și veți vedea cam ce sume intrau în SUA în 2006 și cit a intrat în 2007, iar trendul este descrescător în anii care urmează.

În disperarea lor, autoritățile americane, au creat noi taxe, care să compenseze pierderea uriașă rezultată din scăderea drastică a emigrării, asa cum am spus - un proces complex. Taxa pentru obținerea cetățeniei SUA, numai un exemplu, a fost mărită cu 69% într-un singur an (2008) și a afectat pentru început, doar în prima jumătate a anului 2008 un număr de 281,000 de aplicanți pentru cetățenie. În 2007 taxa pentru cetățenie a fost de 400$ iar în 2008 aceeași taxă a fost de 675$, pentru a avea o mai bună imagine. Emigranții reprezentau 12,6% din populația totală în 2007. Numărul de emigranți ilegali în SUA este estimat de guvern și agențiile private, ca fiind în jur de 12 milioane.

Procentual, emigranții din marile categorii erau în 2007:50% din America de Sud, 26% din Asia, 13% din Europa și 4% din Africa. În cadrul acestor procente au survenit modificări în ultimi ani, prin scăderea drastică a europenilor și o creștere a africanilor și a celor din America de Sud.

Acestă alternativă a țărilor capitaliste, oferă posibilitatea înrolării în cadrul economiilor lor, a unei forțe de muncă calificate pentru care statul respectiv nu a plătit și de cele mai multe ori disponibilă să lucreze sub calificarea pe care o are și pe un venit cu mult mai mic decât al celor născuți în statele respective.


Congresul American are în dezbatere o nouă reformă a emigrării, în timp ce economia americană rămâne cuprinsă de un înalt nivel al șomajului.

În această situație, este firesc ca să fie auzite voci împotriva imigrației și să se facă o analiză a legăturilor care există între șomaj și emigrare.

Latura dura a Congresului SUA,  revendică faptul ca emigranții ocupă locurile de munca ale celor născuți în America.

Pentru a realiza un proces logic în aceasta analiză, ar trebui întâi să vedem cum se manifestă o creștere a șomajului în zonele din SUA și din Canada unde emigranții se stabilesc în număr mult mai mare, datorită unor largi comunități existente sau a unor condiții mai bune.

Lucrurile nu stau deloc în acest fel și US Census Statistics relevă faptul ca este o foarte mică dependență intre emigrarea recentă și ratele de șomaj existente în Nord America, respectiv în SUA și Canada.

O evoluție care este demnă de remarcat este, că începând din 2005, numărul șomerilor printre cei născuți în SUA a fost și este mai mare decât numărul șomerilor proveniți din alte țâri pe  criterii legale de emigrare, aceasta fiind o evoluție la nivel național.

Cele mai recente date, din Mai 2009 arată că emigranții reprezintă 8,4 % din populația zonei Pacificului din SUA și anume California, Oregon, Washington, Alaska și Hawaii.

În zona estică a SUA, în Ohio, Michigan, Indiana, Illinois și Wisconsin, emigranții reprezintă 2,8% din populație.


  • Ce se întâmplă cu șomajul în cele doua zone?

Acesta este sensibil egal și nu prezintă variații semnificative, în prima zonă este 10,8% iar în cea de-a doua 10%. Exemplele pot continua cu un exemplu și mai semnificativ și anume că în statul New Jersey emigranții recenți  reprezinta 7,3% din populație, iar în Maine ei reprezintă mai puțin de 0,8%, dar în ambele zone șomajul este aproape identic, 8,3% în New Jersey si 8,1% în Maine.


România nu se confruntă încă cu o rată a  emigrării de acest gen și nici nu pot fi oferite posibilități majore pentru integrarea emigranților în economia românească.

Din păcate românii crează structuri de emigrație, în țările dezvoltate, iar un efect și mai negativ il constituie faptul că România este furnizoare de forță de muncă calificată în domenii în care ar fi nevoie de o asemenea forță de munca în țară.

Ceea ce este evident referitor la forța de muncă calificată din România este că, de cele mai multe ori acest segment se simte emigrant în propria țară și ia decizii în consecință.

Tot mai mult, în actuala situație de criză, se manifestă tendința autorităților de nonvalori din România, de a favoriza, fără a înțelege consecințele, târguri de locuri de munca pentru Uniunea Europeană.

Este greu de înțeles pentru oricine, că în  timp ce campaniile electorale pentru președinte se derulează sub sloganuri ca "o Românie a bunului simț", acești guvernanți și un președinte mai mult decât nesimțit, nu vede cu ochiul liber (este adevărat că are o problemă și care nu știu cât îi împiedică unghiul vizual), cum forța de muncă calificată pleacă din țară, acești specialiști preferă să întâmpine acolo dificultăți majore de integrare și în acest fel rămân în țară mult prea puțini specialiști în diferit domenii.

România, în speță cei care guvernează țara, respectă programele Uniunii Europene și încearcă să fie servili pentru a primi banii groazei, dar cei care conduc nu se gândesc la faptul că aceste programe nu au coerentă, nu se încadrează într-un sistem de priorități de natură să ajute economia romanească, în timp ce mai mari din UE ne iau cu nerușinare și cu momeli dintre cele mai fanteziste, oamenii de valoare.

Întrebarea firească ar veni de la sumele pe care aceste țări din UE le oferă acestor specialiști români.

  • De unde au cei "mari "din UE intre 10 și 15,000 de euro pe lună pentru a plăti un medic român în situația de criza profundă în care ei sunt?

  • Dacă sunt și își doresc să fie o Uniune, de ce nu construiesc spitale și clinici medicale în România, în care cei din UE sa vină și să se trateze?

Poate ar fi mai rentabil și pentru ei și pentru noi. Dar interesul lor, al acestor "frați" din Uniunea Europeană, este ca în România să fie teren arabil nearat sau arat cu plugul de lemn, după care să ne întrebe ce știm să facem, iar răspunsul să vină ca o mană cereasca pentru ei.

Ne laudă că avem buni specialiști și că suntem foarte bine pregătiți chiar la nivel mediu.

După care racolează toți specialiștii din țările est europene pentru a lucra în țările dezvoltate din UE, că așa trebuie sa facă "frații", fără ca incompetenții de la guvernare să ia nici o măsură sau să întrebe pentru compensații.

  • Pai ce poate fi mai bine pentru cei "mari" din UE decât să reducă bugetul în învățământul românesc și sa ia toate valorile crescute în lipsuri și doritoare de afirmare și o bucata de pâine mai buna?

Unul dintre putinii șefi de stat din UE, care a sesizat politica de cotropire economică și sărăcire pe care UE o duce în Europa, este Vaclav Klaus, președintele Cehiei, care are și va avea reticențe în semnarea Tratatului de la Lisabona,un tratat care ne va duce cu zeci de ani în urmă și ne va conferi un statut de țară agrară slab dezvoltată în cazul în care acesta va dura în funcțiune.

Trebuie să existe o puternică condamnare a celor care se lăfăie la Strasbourg și nu au habar de ce consecințe pot avea voturile lor de acceptare pentru România. Avem în Parlamentul European numai caricaturi politice, oameni care vor să își mențină poziția cu orice preț și au făcut cârdășii cu cei din vest, în detrimentul românilor și României, în detrimentul unui climat social stabil pe care ni l-am fi dorit pentru țară.


Să vedem în câteva cuvinte ce se întâmplă cu familia de emigrare, cum se ancorează ea și ce șanse are de a trăi o viață decentă. Pentru a face chiar și o scurtă analiză trebuie să pornim de la definițiile a doua cuvinte și anume "asimilare" și "adaptare", al căror înțeles este strict necesar pentru a defini starea de spirit și potențialul emigrantului din țările vestice.

ASIMILAREA reprezintă procesul de integrare a unei persoane într-un alt grup social sau național, PRIN PIERDEREA TRĂSĂTURILOR CARACTERISTICE PROPRII (limba,obiceiuri,etc).

ADAPTAREA reprezinta un proces de transformare pentru a corespunde anumitor cerințe.

  • Avem noi românii nevoie sa abordăm aceste procese la o anumita vârstă, la care putem spune că suntem pregătiți profesional și avem experiența de viață necesară unei vieți mai bune?

  • Ne dorim noi ca să pierdem trăsăturile caracteristici ale culturii noastre?

Răspunsul ar fi pentru ambele întrebări ,unul singur și anume NU.

Dar o facem și o facem voluntar, de multe ori, ne-citind aceste definiții înainte de a pleca la drum.

De multe ori nu realizăm că, în eventualitatea în care noi vom lupta să ne păstrăm tradițiile și trăsăturile caracteristice, vom lupta să ne transformăm așa cum vrem noi și cum credem noi că este bine, dar în nici un caz nu o putem face cu copiii noștri, iar în sfera acestor relații vom intra într-un conflict extrem de complex și în cele din urmă conflictul va fi cu noi înșine, pentru că în urma acestui conflict se pune problema ca noi să ne schimbăm sau să pierdem.

O hotărâre în acest sens este greu de luat de familia română și de cele mai multe ori se preferă proliferarea conflictului și amânarea deciziei, care nu va mai veni niciodată în marea majoritate a familiilor romanești din străinătate.

  • Ne dorim noi un conflict între generații pe care să nu îl putem gestiona și care să ne pună în fața unor situații dificle după un efort susținut depus ani de zile?

  • Putem noi rezolva o criză intre generații, dar și între culturi amestecate?

  • Vom înțelege noi cei care am plecat din țară la o vârsta responsabilă, vreodată sistemul în care trăim și în care ascensiunea se poate face numai în strânsă legătură cu cunoașterea funcționalității sistemului social și al celui economic?

Deocamdată nu am văzut o sincronizare care să ducă românii în situația în care evoluția lor să arate ca au înțeles și valorifică sistemul conform cu valoarea lor și cu tendințele avute în vedere la plecarea din țară.

Numărul de divorțuri între români este impresionant în emigrare, cu toate că ar fi trebuit în mod normal ca în aceste condiții unitatea familiei să fie și mai puternică, dar din păcate lucrurile stau cu totul altfel.

Familia romanească muncește mult și dezechilibrat din păcate, are în vedere ascensiunea profesională și câștigurile mai mari, acumulări greu de realizat în țară, dar fără a se gândi la sacrificiile și efectele negative care le pot manifesta asemenea atitudini.

O statistica personală și cred eu destul de interesantă, ne arată că grupurile de emigranți cu cei mai multi avocați din Canada și SUA, în rândul comunităților lor, au înțeles și înțeleg cu mult mai bine sistemul și îl valorifică în punctele lui slabe și în avantajul lor și al comunității din care fac parte.

Din păcate românii în cele mai multe cazuri prefera găsirea unui loc de muncă cât mai rapid după sosirea în vest, moment în care ruptura în a înțelege sistemul se produce.


Mulți români vin în țară în concedii și cu diferite ocazii, se afișează cu mașini luxoase împrumutate din occident, cu fonduri împrumutate de la liniile de credit sau cărțile de credit.

Nu asta este realitatea pentru cea mai mare majoritate a lor, care sunt datori din păcate, care nu au încă o casa a lor, ci a băncii, care muncesc de zece ori mai mult și uneori nu știu că este sfârșit de săptămână, care plătesc taxe înrobitoare și sunt mereu într-o lupta nebună "pentru a trăi mai bine" .

Am întrebat mulți români care a fost rațiunea lor de a veni în occident și răspunsul a fost acela pe care și eu l-aș fi dat atunci când am venit în Canada: pentru a trai mai bine. După care îi întreb dacă chiar trăiesc mai bine decât o făceau atunci când au plecat și răspunsul începe să arate, nu că au făcut o alegere greșită, ci că este un sistem greu de înțeles și pe care nici după ani nu îl vor desluși, unde informațiile utile sunt etanș închise și unde dreptul la muncă este principalul drept și uneori singurul.

Multi dintre ei sunt departe de a avea un conflict constructiv cu membrii familiei și în special cu copiii, acumulările pun presiune din ce în ce mai mare, coroborate cu teama de a nu se pierde unul din locurile de muncă ale susținătorilor familiei.

Dar ceea ce văd eu cel mai des, la o majoritate covârșitoare a emigranților, este teama de sistem, teama de a nu deranja sistemul și a-și face greutăți și necazuri prin a îndrăzni să ceară ceva, care încă nu crede că ii poate aparține și nu va crede niciodată acest lucru.

Discutam într-una din zile cu un ofițer de emigrare de aici din Canada și îl întrebam de noua lege pe care autoritățile canadiene o au în vedere pentru a o promulga. Îmi spunea detașat, că în Canada vor veni din ce în ce mai puțin rudele celor stabiliți aici și mai ales cei în vrâstă din teama de a nu încerca să rămână și sa ridice astfel costurile medicale, având în vedere starea sănătății lor, dar și eventualele taxe pe care cei de aici nu le mai plătesc, având în întreținere persoane care nu lucrează.

L-am întrebat ce crede despre moralul celor care muncesc din zi și până în noapte, emigranți fiind și care nu pot să își vadă părinții și nici nu au cum să plece în țara lor în concediu, motivul fiind  datoriile pe care le au de plătit în urma acumulărilor făcute.

Mi-a răspuns clar că, autoritățile, nu pot avea în vedere consecințele morale și nici nu sunt interesate să facă concesii pentru ca venirea în Canada și în orice țară dezvoltată, a fost o opțiune a fiecăruia, care a făcut acest pas, iar datoria lor este să protejeze populația băștinașă și pe rezidenții permanenți și cetățeni canadieni.

  • Putem accepta noi ca familia și virtuțiile ei să fie călcate în picioare și să așteptăm, ca în armată, să ni se dea o permisie după o perioada de muncă grea și supunere orbească?

  • Oare nu a venit timpul în care să construim noi un cadru social în România, care să facă, pe cei care vor să plece din țară, să înțeleagă unde este locul lor și mai ales, că pot fi utili?

  • Ce se întâmplă în SUA și ce cred autoritățile raportat la cetățenii SUA și atitudinea lor mai mult sau mai puțin discriminatorie și rasistă?

În primăvara aceasta (2009), Procurorul General al SUA, Eric Holder Jr.  a făcut o declarație uluitoare legată de rasism și discriminare, elemente care sunt bazale pentru definirea unui mediu social în SUA.

Eric Holder Jr. a spus că poporul american este cel mai laș din lume și are o comportare de natură să creeze conflicte sociale majore. El a exemplificat declarația lui prin faptul că americanii sunt o națiune de luni până vineri, ei merg la muncă împreună, muncesc pe rupte și discuta în pauzele de lucru fără a părea ca ar putea fi vreo discordanță.

Începând de vineri, Eric Holder Jr. spune că se declanșează tacit rasismul și discriminarea și ne oferă observații personale de la numeroasele lui vizite făcute în vederea studiului, la parcuri de distracții, locuri de agrement cu mese si grupuri care socializează într-o formă sau alta, la restaurante, la terase unde se discută și se poate bea o bere și așa mai departe.

El spune că in aceste locuri nu a văzut nici un fel de amestec rasial, nu a văzut negri cu albi, sud americani cu negri, asiatici cu albi și așa mai departe. Concluzia lui a fost că mediul social este unul artificial și este întreținut de o educație de acasă și o neîncredere intre cetățenii americani de diferite rase. Ceea ce este frapant, este că în studiile lui, Eric Holder Jr. spune că nici unul dintre cei intervievați nu recunosc acest lucru, care este mai mult decât evident și apare cu orice ocazie.

  • Ce putem distinge din acest studiu al marelui demnitar al SUA?

Putem distinge falsitatea unui sistem cu reguli stricte din care emană o politețe și un bun simt artificial, care sunt de suprafață și care induc în eroare pe cei noi veniți și îi fac să creadă că societatea rulează în acest fel și că ei sunt bineveniți oricând, că integrarea lor este o problema de timp.

Integrarea emigranților este legată în realitate numai de muncă și de respectarea regulilor de exploatare pe zâmbet și glumă, de valorificarea lor și a necunoașterii de către ei a sistemului, prin intermediul unor pârghii subtile și greu de imaginat pentru cei care au fost tratați direct și într-un mod defavorabil de alte societăți.

  • Cum privesc românii aflați în acest "cantonament de pregătire vestic", această schimbare; realizează ei că este un circ sau o interpretează ca o situație mai favorabilă decât cea din țară, neinteresându-i că sunt exploatați sub altă formă?

Modul cum românii privesc acest cantonament este discutabil și opiniile sunt extrem de eterogene, nu se poate discuta despre o opinie comună, pentru că nici nivele de la care s-a venit aici nu au fost aceleași pentru toți cei care au căutat o viață mai bună, nici mediul social în care au trăit în România nu a fost de același nivel și mai sunt o serie de factori care fac, ca modalitățile de a privi acest sistem capitalist vestic să fie foarte diferite.

Cei mai multi dintre români realizează ca lucrurile sunt departe de așteptările lor, asta și pentru că marea majoritate au venit aici la o vârstă la care se așteptau sa fie cel puțin respectați, dar au uitat că intră într-un sistem care are criteriile lui după care respectă oamenii, au uitat că venirea aici nu este dorită în orice circumstanțe de ei ci de noi  și asta o spun în permanență acești occidentali, când solicităm ceva, dar ceea ce este și mai rău este faptul ca vesticii gândesc așa și iau toate deciziile prin prisma aceasta, iar românii, la fel ca și alte grupuri de emigranți, o simt din plin. Zâmbetul lor pervers nu este de natură să ne facă să ne simțim mai confortabil, ci mai degrabă sa ne dezarmeze și să acceptăm următorul pas.

În planul relațiilor interumane, aș dori să spun că am încercat să înțeleg un aspect, care la început mi s-a părut că face diferența și anume faptul că peste tot pe unde am mers și am vorbit o engleză care putea fi la acel moment considerată ca bazala, toți oamenii și mai ales funcționarii de la bănci, funcționarii de la Primărie, cei care ma "ajutau", aveau foarte multă răbdare, și mai mult, nu ma întrerupeau atunci când doream sa spun ceva.

Am crezut că este vorba de politețea față de un om care are probleme în a se exprima în orice domeniu în limba lor. Am continuat și lucrurile mergeau la fel chiar și atunci când vorbeam fluent în engleză, nu mă întrerupeau și uneori mă lăsau sa spun lucruri care eu le percepeam după aceea ca fiind fără sens sa le discut cu ei.

După ce am avut de foarte multe ori ocazia să port discuții cu ei, am înțeles de unde venea politețea lor și anume ei mă lăsau să greșesc și să vin cu aspecte pe care ei le puteau ataca atunci când îmi răspundeau, am sesizat că ei nu răspundeau solicitărilor mele ci pur și simplu mă duceau în sfera unde eu am făcut greșeala și se dovedea că nu am înțeles sistemul, mă atacau acolo venind cu argumente și făcându-mă să înțeleg faptul că încă nu sunt în stare să discut cu ei și nu înțeleg un sistem pe care ei îl știu bine și în final este mai bine să îi ascult pe ei și să urmez sfaturile pe care mi le dau.

O parte a românilor par a fi mulțumiți, chiar dacă în sinea lor lucrurile stau cu totul altfel, dar au copiii la școală, au o casă pe care nu văd cum ar putea să și-o mai facă în țară, chiar dacă pe cea de aici nu au plătit-o și mai au mult până să o facă, au o mașină pe care nu a plătit-o și care pune și ea o presiune majoră pe bugetul de familie dar este ceva pe care nu știu dacă și-l mai pot permite în țară și nu în ultimul rând simt și ei că sunt "cineva" chiar dacă pentru acest sistem este necesar doar sa te lovești de câteva aspecte când ai nevoie și poți imediat să înțelegi ce indemni și cit valorezi.

Sigur, mulți găsesc ca o justificare a deciziei de a sta aici, faptul că nu este corupție în vest, dar ei nu înțeleg că nu există societate fără corupție și nepotisme decât atunci când vor să se angajeze și văd că sunt cu mult mai buni decât alții, dar nu au cum să ajungă acolo pentru că relațiile sunt altele. Șpaga de zi cu zi nu există pentru că ea a fost legalizată pentru unii și interzisă altora, pentru că s-a inoculat ideea că sistemul are grijă, dar în realitate se întâmplă așa cum întâlnim de obicei în sistemul de sănătate occidental, unde se spune că este cel mai bun, dar cu o condiție și anume să fii sănătos.

Eu personal cred că mulți ar reveni în România, dacă nu ar mai fi circarii de la conducere cu sloganurile lor nerușinate și cu decizii ce sfidează cel mai elementar bun simt.

Cum este posibil ca ziarele din data de 19 Octombrie și chiar postul de radio Europa FM să aducă la cunoștință faptul ca Centrul de Protecție Socială din județul Vaslui nu mai poate oferi locuri de cazare celor în mare nevoie și că numărul bătrânilor abandonați în acest centru, fără a avea un loc de cazare, este imens și în continuă creștere, iar scuzele invocate ar fi lipsa de locuri de munca a potențialilor susținători ,adică familia.

Pe de altă parte aceleași surse ne anunță ca 300 de copii au fost abandonați în maternitățile din Vaslui în numai 6 luni și numărul mamelor care abandonează copiii este în creștere, în condițiile în care avorturile sunt legale în România.

  • Oare nu le este rușine să apară în campanii electorale, mamuți ai politicii românești, cu sloganuri de genul "o Românie a bunului simt".

  • Față de cine își manifesta ei bunul simt și în avantajul căror segmente de populație?

Se vorbește de bun simt și de cheltuieli, dar știe oare populația țării, că tot circul politic actual, în care ei sunt angrenați și lupta pentru "ciolan" a acelorași oameni care au distrus țara și a căror capacitate este una distructivă în tot ceea ce fac.

  • Știu oamenii de rând ca ei plătesc pentru acest circ la vedere și ascuns de cele mai multe ori?

  • Știu aceia care nu au loc în Centrele Sociale că familiile lor și chiar ei, au plătit pentru avocații și făcătorii de legi care huzuresc în Parlament și Ministere pe salarii uriașe și făcând numai un joc politic în detrimentul plătitorilor de taxe și în avantajul acestor politicieni de duzină?

Pentru acest lucru și nu numai, este important să avem o opinie, să putem fi un grup puternic și care să fie cunoscut și eu cred că o putem face, cu un slogan verosimil și fără o luptă împotriva celor care plătesc sau au plătit o notă de plată la o masă la care nu s-a adus nici măcar strictul necesar.


Cu respect și mulțumiri,


Adrian Coșereanu

 

 



ORA EXACTA

Toamna - Tudor Ghe.

You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.

Cum ar putea sa existe o lume fara Romania?




Inchiderea Canalului Suez,care este probabila in urma a ceea ce se intimpla in Egipt,ar crea un dezechilbru mondial.Navigarea din Arabia Saudita pina in Texas ar dura cu 12 zile mai mult decit acum, pentru tancurile petroliere.Peste 8% din trasportul maritim mondial se desfasoara prin Canalul Suez.Parcurgearea lui, de catre petroliere in general,din Peninsula Aarabica pina la New York scuteste 30% din drum,la fel o reducere de 57% o pot realiza in cazul unui transport de petrol catre Franta si peste 42% pentru Olanda.In fiecare zi,prin Canalul de Suez trec peste 2,2 milioane de barili de petrol catre tarile lumii.In 2009,prin Canal au trecut 17.228 nave comerciale si tancuri petroliere.Impactul inchiderii lui il vom simti fiecare dintre noi in buzunar.